Add me on your network! Now !

Am numarul tau de telefon.
Stiu cu aproximatie unde stai.
Am ID-ul tau de messenger, avem prieteni comuni. Sunt convins ca as putea oricand sa aflu in maxim 2 ore ce faci, daca ti-a crescut par pe nas sau te-ai ingrasat 30 de kg, daca s-a schimbat ceva major in viata ta.
Poate am impartasit amandoi nopti fierbinti. Poate am baut prima bere cu tine. Poate prima tigara, sau poate ne-am rupt nasul in vreo bataie in liceu. Sau poate te-am cunoscut in treacat si as vrea sa nu te pierd din matricea de amintiri si prioritati, desi n-am mai vorbit de atunci cu tine.
Insa din intertie, continui sa te adaug. Pe Facebook, pe Linkedin, pe Plaxo, pe Hi5 sau pe orice portal imi pierd timpul 5 minute la o luna sau 1 ora zilnic.
Nu. Nu am sa mai fac asta. De ce? Pentru ca, acum cateva zile, dand "add friend" pe facebook la o buna si veche amica, mi-a raspuns transant:"De ce? eu cred ca facebook-ul este facut ca sa tii legatura cu oameni de peste mari si tari, hard to reach. Oricum ne putem vedea oricand. Dar din obligatie si ca sa nu te superi, acum o sa-ti dau.."(si aici intervine matricea de care am amintit)
Deci.. incet si sigur voi da remove la oamenii de langa mine. Din Bucuresti. Tocmai pentru ca sunt de aici. Apoi la oamenii pe care, desi i-am adaugat, nu am vorbit cu ei niciodata. Apoi la oamenii care nu au de ce sa fie in lista mea de prieteni, pentru ca nu-mi mai sunt prieteni (aici trebuie sa ma gandesc bine). Nu e nimic ostil, e pur si simplu un spatiu virtual care, desi nu e al meu, nu simt nevoia sa-l umplu.

Concluzia: Fiti siguri ca ma gandesc la voi, ca nu v-am uitat, doar ca nu am nevoie de un portal ca sa tin legatura cu voi. Nu am nevoie sa va vad status-urile ce va reflecta depresiile, angoasele sau bucuriile de moment. Pentru ca suntem toti oameni si le traim aproximativ la fel. Si imi place sa cred ca am depasit momentul in care dau add pe criterii de "buna, Pisi, esti frumoasa si-as vrea sa ti-o trag. dar pana acolo, vai ce link-uri interesante ai mai postat intre timp!"
Daca aveti nevoie de mine stiti unde sunt. Nu locuiesc pe facebook.

Vorbiti, vorbiti, mama voastra

- In metrou, in autobuzuri, pe strada, la cinema, in mall, in pat.
- "From rags to riches", in zdrente sau la 4 ace.
Sa ma explic:

In metrou:
El: Alo. Ce naiba faci, ma? De ce nu raspunzi la telefon?
Ea: #$@#$@ (normal ca nu aud si ce spune ea, cu mici exceptii)
El: Pai bine ca-l tii in geanta. Te-am mai sunat de vreo 2 ori.
Ea:#$@#^%#$
El: Pai de ce pana mea te sun de atatea ori? Tine-l si tu langa tine.
Ea:@#$@#$@#
El: Unde esti?
Ea:@#$@#$
El: Pai eu n-am ajuns inca. Sunt pe aproape, pe la Arcul de Triumf.
Ea: !@#@!
El: Bine, hai ca te sun cand ajung.

Dialogul in cauza a durat per total vreo 3-4 minute, intr-un autobuz. Este doar unul dintre sutele de dialoguri pe care le aud in fiecare zi de exact acelasi tip.Nu era nici o urgenta, nu se intamplase nimic, nu era nici unul dintre ei bolnav, pe moarte sau mai stiu eu ce. El imbracat destul de bine. Pur si simplu TRANCANESC. El o suna pe ea. Fara un motiv clar, bine definit. O suna pur si simplu. Si discuta despre faptul ca s-au sunat !!!! Nu au de fapt nimic de comunicat, dar au nervii lor si pe ai celorlalti de irosit! Vorbesc despre vorbe. Enorm de mult, dar nu spun nimic de fapt. De ce? Pot identifica vreo cateva motive pentru voi cei vorbaciosi. Poate ma luminati :

- sunteti atat de nesiguri de actiunile voastre cotidiene si marunte incat aveti nevoie de o aprobare permanenta.

- aveti o oferta atat de buna de dumping de la Cosmote? 1 milion de minute pe zi pe viata? Si pur si simplu nu rezistati ispitei de a apasa pe "Dial"?

- Va este atat de dor de persoana langa care v-ati trezit, incat dupa cearta/rasul/sexul/micul dejun/buchetul cu flori matinale vreti sa mai continuati in autobuz. Dar toata lumea a devenit atat de sensibila in Romania dintr-odata??

Ganditi-va la noi ceilalti din jurul vostru care va ascultam debitand nimic despre nimic! Ganditi-va la sanatatea noastra! Futu-va muma-n cur de vorbareti. Or sa va dea un premiu de timpan 100% full operatorii de telecom.

De ce trebuie sa suni de 3 ori in drum spre o intalnire cand stii cu aproximatie de cateva minute ora intalnirii si cea la care vei ajunge? Stii ca s-ar putea sa intarzii, ca s-ar putea sa intarzie. E omenesc, e normal, doar daca nu lucrezi la NASA si lansezi rachete pe orbita. De ce ai nevoie de confirmare sau de explicatii? De ce toci nervii altora?

Suntem pe primele locuri in Europa la consumul de voce.. in alte tari vorbesti la mobil doar in cazuri serioase. Pentru chestii punctuale, pe care nu le-ai stabilit, si care ard. E vorba de cultura. Ai nostri ar inghiti telefonul, si l-ar baga undeva unde sa fie Always-on si sa dea din gura.

Am obosit. Din cauza voastra. Ma duc dracu' sau va-mpusc. Nu, nu vreau sa ascult muzica in casti pentru ca tin la timpanele mele. Vreau sa ma simt om intre oameni.

Folositi cuvintele corect, ca gramatica ati facut toti..sau nu?

"Stii", nu "Sti"
"Fii", nu "fi"
"Sa revii", nu "sa revi"

Ce naiba, e chiar asa de greu? Sunt chestii elementare. Unii aveti licente. Cate doua-trei. Si mai si castigati mai mult ca mine.

Stiti ce? N-am sa mai raspund la nici un sms, mail, scrisoare in care vad "Sa sti", "Sa fi", etc.. numa' de-al dracu'.