Pana acum ceva vreme, dupa niste necazuri pe care le-am avut, credeam ca viata e nasoala, si grea, si ca trebuie sa lupti pentru fiecare bucatica de fericire. Un prieten al meu spunea : "Nu stiu cum naiba facem noi ca atunci cand suntem fericiti, sentimentul dureaza cateva ore sau zile, si atunci cand suntem tristi sau deprimati ne tine luni de zile.." . Eu ii dau dreptate intr-o privinta, dar poate lucrurile nu sunt chiar asa de tragice.
Un alt bun prieten al meu, care este african, refugiat in Romania, bolnav de SIDA, cu care se lupta de mult timp, si care e pe cale de a fi expulzat, m-a sunat sa-mi spuna ca i-a murit mama. Mama lui, din Africa. Imprejurari neclare, posibil accident de masina, sau de AK-47 . Nimeni nu stie. Si dupa toate astea, imi spune ca ii multumeste lui D-zeu pentru fiecare zi traita in plus, pentru ca inca are un loc in care sa doarma noaptea si oameni cu care sa vorbeasca. Crede ca necazurile se vor sfarsi odata, si ii incurajeazape toti din jurul lui, urandu-le tot ce e mai bun.
Eu nu mai am nimic de spus. Nu imi mai permit sa ma plang. Cred ca viata are o valoare mult mai mare decat cea pe care o percepem noi.
Saturday, May 10, 2008
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
:) Trebuie sa fim recunoscatori pentru tot ce avem, ce primim.... pentru ca tot ce avem si bune si rele le meritam intr-un fel sau altul... Si orice problema am avea, dar chiar orice problema mereu va fi acolo o luminita aprinsa pentru noi si abia cand dam peste exemple ca acesta spus de tine ne dam seama ca e bine asa cum e ceea ce avem in viata...
Post a Comment