Despre pietre pretioase si un diamant valoros

Cand cauti o piatra pretioasa, ai 3 lucruri pe care trebuie sa le ai in vedere, si care iti fac viata grea. Primul e cautarea in sine. Al doilea e sa gasesti si sa te asiguri ca ai gasit de fapt ce cautai. Iar al treilea.. simplu, nu? Sa te lupti sa pastrezi ce ai gasit deja. Deja sunt prea multi de "pentru ca" in povestea mea.

Pentru ca ai cautat mult, ai gasit multe falsuri care pareau veritabile, si, desi nu ai incercat niciodata sa le schimbi pentru ceva mai bun, ti-ai dat seama la un moment dat ca sunt doar falsuri.. replici a ceea ce iti doreai de fapt.

Pentru ca o piatra pretioasa, odata gasita, trebuie asigurata. Sunt si altii care o cauta de multa vreme, si or sa incerce sa ti-o fure. Pentru asta iti trebuie pumni tari, ca sa-i inlaturi pe ceilalti, sau multa inteligenta ca sa aplici un magnetism natural si o legatura. Astfel, chiar daca dispare cateodata, vei simti mereu cand piatra pretioasa e in apropierea ta.

Daca simti nevoia sa o pui intr-un inel, atunci va riposta. Mai devreme sau mai tarziu, va incerca sa fuga. Sau vei folosi sapunul la un moment dat ca sa o inlaturi de pe deget daca e prea stransa, cu un pretext oarecare..

Eu unul nu vreau pietre semi-pretioase. Sunt "prea sarac ca sa imi permit lucuri ieftine". Imi doresc un diamant. Dar nu vreau sa cumpar un diamant de la expozitii. Prefer sa il gasesc. Prefer sa il slefuiesc, sa il tin langa mine, sa il admir si sa il ingrijesc in fiecare zi. Altfel, va ramane necizelat, trist si nedescoperit.

"Bijuteriile coroanei" sunt pentru muzee. Adevaratele diamante stau alaturi de colectionarii nebuni si dispusi sa sacrifice orice pentru ele. Te iubesc prin stralucirea lor, dar in acelasi timp prin simplitatea lor. Iti ofera lumina naturala chiar si cand soarele a apus. Reusesc sa se impuna chiar si cand sunt inconjurate de smaralde si de rubine.. Pentru ca sunt atat de rare, si totusi atat de dure in acelasi timp..