Aseara am vazut Giselle. E un spectacol emotionant, cu o poveste foarte simpla in spate, dar in acelasi timp de o mare profunzime.Cand ma gandesc la balet , nu pot sa nu asociez miscarile gratioase ale artistilor cu "ups and downs-urile" din viata fiecaruia dintre noi.
Cu un mers ca pe sarma, tatonam terenul in situatiile placute sau neplacute, intalnite sau nemaiintalnite.
Executam figuri complicate, ce sfideaza uneori fizica si limitele corpului si a mintii. Ne agatam deseori, in caderea controlata sau necontrolata, de un partener. Daca el exista. Daca nu exista, ne bazam pe propriul talent de a amortiza, de a ne eschiva, sau pur si simplu de a ne lovi si a trece mai departe.
Mergem pe varfuri cand nu vrem sa deranjam, ne pastram demnitatea pe fata in ciuda durerilor launtrice. Pentru ca nu vrem ca publicul sa vada altceva decat un spectacol perfect. Sau din contra, ne schimonosim de durere cand dansul devine insuportabil, smulgand admiratia sau dispretul spectatorilor.
Voi cu ce asociati baletul?
1 comment:
foarte faina viziunea ta..... oare cum de nu ma gandisem inainte? :P dar niciodata nu e prea tarziu....eu asociez baletul cu multa munca, daruire pentru a atinge ceea ce doresti.... adica sa fii cat mai aproape de perfectiune intr-un anumit domeniu, sa fii printre cei mai buni.... cand doar privesti pare foarte usor.... dar presupun ca e atat de multa munca in spate... trebuie sa apreciem mai mult oamenii..... ce vedem pentru prima data la un om e doar ambalajul.... nu ii stim povestea, nu vedem realitatea.... desi produsul final e foarte frumos.... o zi frumoasa melcule :P
Post a Comment